Zurich....
La prima vedere sau doar la rasunetul unui asa oras as fi ramas masca de fiecare data cand cineva mi-ar povesti orice despre el. Ei bine, mi-a cam pierit cheful, nu mai ramane decat sa auzim in curand cum romanii si bulgarii sunt linsati pe strazile orasului, cum vor fi incarcati ca vitele in trenuri de marfa si trimisi acasa, sincer, nu m-ar surprinde.
Lasati dragii mei, veniti acasa, facem un nou plan si dam iar peste ei, avand in vedere ca ne considera paria Europei nici nu mai incape discutie.
Desi chiar ei au conceput imaginile respective, uita ca ciorile de romani paria cu fratii lor castravetari au aripi, pot sa ne dea afara pe usa ca intram pe geam, de-l inchid si pe acela o sa intram de Craciun pe cos, nu au scapare!
De ce sa te chinui sa inchizi usa cand nu ai vizor la ea?
Nici nu mai incape vorba de programe de integrare sau reforma imigratiei, nici vorba, lasa! sa ramana ei cu ceasurile lor second facute in China si cu ciocolata lor facuta pe spatele copiilor orfani prin mai stiu eu ce tara bananiera. Rusine... rusine si noua ca lasam sa iasa din tara toate specimenele rara avis, tigani si homelesi care isi fac de cap pe acolo, singura liniste este ca oricat de mult i-a lovit pe ei in cap naframa lui D-zeu si i-a uns cu mir, la asa faze isi dau cu stangul in dreptu...
De azi nu mai mananc ciocolata....va falimentez pe toti!
Va doresc ca la toate granitele, prin prisma intelectualilor vostrii, in curand sa se afiseze un calduros : Arbeit Macht Frei!
