marți, 27 mai 2008

Orizont...beton si cam atat...nu mai vad altceva, superficialitatea celor ce ma inconjoara tinde sa paleasca prin prisma blocurilor, a masinilor fara numar a caror forfota abea o mai suport, a agitatii constante care m-a antrenat pana acum; Nu mai vreau.... ce-i mult strica!  Incepi sa-ti dai seama ca ai o ,,mica,, problema in momentul in care incepi sa-i privesti pe cei din jurul tau ca pe niste masini, manati de o forta a caror meandre nu o pot deslusi si pe care nu o pot intelege, merg mai departe, nici numai are rost efortul anevoios de a tine pasul cu ei....de ce? imi pun intrebarea, de ce trebuie mereu sa fiu mai bun decat masinile astea zgomotoase in al caror huruit asurzitor ma afund in fiecare zi si dupa ale caror reguli ajung sa traiesc , unde e spiritul liber cugetator? o fantasma printre pietre si metale contorsionate, nimic altceva. Credeam ca e viata in cel mai mic lucru, chiar si un obiect, ....  cat se poate de fals!  Nu! Nu va spun la asa aberatii, nu e viata in nimic , numai noi vrem sa credem lucrul acesta in singuratatea noastra , numai asa ne putem explica ceea ce nu vom vedea niciodata pana nu ne vom deschid ochii cu adevarat, viata e in noi atata timp cat nu o lasam rapusa de aberatiie pe care noi insine le-am creat ca sa ne guverneze  in speranta ca vom fi in siguranta, ca vom duce o viata usoara. Dragii mei! Uitati cine suntem si cum am ajuns cine suntem! Sunem animale in sinea noastra si asta vom ramane, am pus faptele animalice pe seama masinilor si a unor credinte de care acum cand avem mai mare nevoie de schimbare chiar noi, creatorii lor nu le mai putem schimba, paradoxal as spune, insa foarte aproape de adevar.  Am ajuns sclavii nostrii... si putini cei care vad acest lucru.... dureros, mi-e mila...  insa nu de mine... ci de  restul care inca se lasa condusi de propria fantasma,de propria imaginatie limitata, ce se inchina propriilor creatii si le aduc tribut,aceasta le va aduce si pieirea intr-un final ...

   Am spus NU!

Nu o sa ma las condus de nimic din ce a creat omul in sute de ani, nu sunt sclavul unei masinarii si nimic din lumea asta nu poate sa-mi ia ceea ce numai eu am dreptul sa-mi suprim, constiinta de sine, Ego-ul eu propriu, toate gandurile si faptele mele....  Rad...rad cu nepasare in fata tuturor acestor neputinciosi ce din disperare ca nu se pot salva se agata de orice pot, suntem jalnici si demni de mila in fata puterii supreme... suntem nimicuri ce nu merita sa traiasca din belsugul acestui pamant... suntem si vom ranane ..... animale.... nimic mai mult!

"Vegheaţi... ca nu cumva să vă stricaţi şi să vă faceţi un chip cioplit, sau o înfăţişare a vreunui idol, sau chipul unui om, sau chipul vreunei femei, sau chipul vreunui dobitoc de pe pământ, sau chipul vreunei păsări care zboară pe cer... Blestemat să fie omul care va face un chip cioplit sau un chip turnat, căci este o urâciune înaintea Domnului" (Deut 27,15; 4,15-20.23-30).